miercuri, 17 noiembrie 2010

Rainer Maria Rilke


Toamna

Cad frunzele, cad de departe, parcă
s-ar veşteji în ceruri grădini îndepărtate;
cu gesturi de negare cad mereu.

Şi cade-n nopţi adânci pământul greu
de lângă stele în singurătate.
Noi toţi cădem. Mâna de colo cade.
Şi altele, şi toate, rând pe rând.

Dar este Unul care ţine-n mână
căderea asta, nesfârşit de blând.


Un comentariu:

  1. "Roza, o, pura contradictie,voluptate
    de-a fi al nimanuia somn sub pleoape,
    atat de multe."
    ( Rainer Maria Rilke)
    In urma dorintei sale a fost inmormantat la Rarogne ( Valais) sub o simpla stela pe care e gravat epitaful de mai sus.

    RăspundețiȘtergere